Parlamentul Republicii Moldova a adoptat în primă lectură un proiect de modificare a Codului privind organizarea și funcționarea legislativului, care introduce noi reguli de desfășurare a ședințelor plenare, inclusiv obligativitatea utilizării limbii române ca limbă oficială de lucru.
Decizia a declanșat un protest al opoziției, mai multe formațiuni părăsind sala de ședință în semn de nemulțumire.
Limba română, obligatorie în plen
Potrivit noilor prevederi, deputații vor putea utiliza limbi minoritare în anumite situații, însă intervențiile oficiale din plen vor trebui susținute în limba română. De asemenea, proiectul introduce limite de timp pentru luările de cuvânt și interzice traseismul politic în rândul aleșilor.
Reprezentanții majorității parlamentare susțin că măsurile sunt menite să eficientizeze activitatea legislativă și să consolideze caracterul instituțional al limbii române în Parlament.
Reacții dure din partea opoziției
Decizia a fost criticată vehement de partidele de opoziție, inclusiv de formațiuni pro-ruse și de dreapta, care acuză o limitare a libertății de exprimare și o degradare a procesului democratic.
Un deputat al opoziției a afirmat că noile reguli „închid gura parlamentarilor”, avertizând asupra unui posibil precedent periculos pentru libertatea de exprimare și relația dintre putere și opoziție.
În semn de protest, mai mulți parlamentari au părăsit sala de ședință în timpul dezbaterilor.
Majoritatea parlamentară își apără decizia
Reprezentanții partidului de guvernământ Maia Sandu și ai formațiunii Partidul Acțiune și Solidaritate susțin că modificările sunt necesare pentru alinierea funcționării Parlamentului la standarde instituționale și pentru consolidarea limbii române ca limbă oficială a statului în activitatea legislativă.
Un reprezentant al majorității a subliniat că utilizarea limbilor minoritare nu este interzisă în general, însă dezbaterile oficiale trebuie să respecte cadrul constituțional privind limba de stat.
Măsuri suplimentare în noul Cod parlamentar
Pe lângă regulile lingvistice, proiectul mai prevede restricții privind schimbarea apartenenței politice după alegeri, limitând posibilitatea deputaților de a părăsi fracțiunile parlamentare sau de a forma noi grupuri politice în afara rezultatelor electorale.
De asemenea, sunt introduse prevederi privind conduita și etica parlamentarilor, care vor fi integrate într-un singur pachet legislativ pentru lectura finală.
Un vot cu miză politică ridicată
Adoptarea proiectului în prima lectură marchează o nouă etapă de tensiune politică în legislativul de la Chișinău, unde relațiile dintre majoritate și opoziție rămân puternic polarizate.
Textul urmează să fie dezbătut în lectura a doua, etapă în care pot fi aduse amendamente și în care va fi stabilită forma finală a noilor reguli de funcționare a Parlamentului.