Etichetă: minac
-
„Astăzi la Constanța”, calendar istoric MINAC 30 aprilie. Între mare și literatură: Hortensia Papadat – Bengescu la Constanța
În aprilie 1925, jurnalistul Constantin N. Sarry, directorul ziarului „Dobrogea Jună”, a avut inițiativa creării unui supliment bilunar de literatură, care avea să apară timp de doi ani, până în aprilie 1927. Din comitetul de redacție făceau parte numeroase personalități al Constanței culturale, printre acestea numărându-se și scriitoarea Hortensia Papadat-Bengescu (1876-1955). Ne-am propus ca în fila…
-
Petrece 1 Mai la muzeu: punctele muzeale MINAC te așteaptă!
Cu ocazia zilei de 1 Mai, în perioada vineri, 1 mai – duminică, 3 mai 2026, punctele muzeale aflate în administrarea Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța sunt deschise publicului și își așteaptă vizitatorii. Publicul are, astfel, oportunitatea de a descoperi patrimoniul istoric și arheologic al Dobrogei, prin vizitarea unor situri și expoziții deosebite,…
-
„Astăzi la Constanța”, calendar istoric MINAC 27 aprilie. Povestea Liceului „Domnița Ileana” și portretul unei creatoare: Valentina Boteanu
Fila de calendar de astăzi o dedicăm educației, în general, și unei anume instituții emblematice de învățământ, în special. Mulți dintre noi trecem adesea pe lângă Colegiul Național „Mihai Eminescu” din municipiul Constanța, un vechi și reputat liceu al urbei, însă povestea sa, felul în care a luat naștere și a evoluat de-a lungul timpului,…
-
„Astăzi la Constanța”, calendar istoric MINAC. 24 aprilie – Problema caselor de toleranță și a parcărilor
În anul 1926, după o pauză de doi ani în care jocurile de la Cazino fuseseră interzise, administrația locală dăduse din nou undă verde acestei activități, așa că sezonul estival se anunța unul foarte încărcat și generator de mari profituri pentru comunitate. Odată cu dezvoltarea orașului și cu asaltul estival al turiștilor, la Constanța înflorise…
-
„Astăzi la Constanța”, calendar istoric MINAC 23 aprilie. Cursele de cai și sărbătoarea Sfântului Gheorghe în Dobrogea
Ziua de Sfântul Gheorghe a reprezentat, în Dobrogea sfârșitului de secol al XIX-lea, nu doar o sărbătoare religioasă importantă, ci și prilej pentru serbări câmpenești, târguri și alte manifestări cu caracter agrar. În acest context se înscriu cursele de cai, devenite în epocă un eveniment emblematic pentru regiunea noastră. Prin urmare, dedicăm fila de calendar a…
-
„Astăzi la Constanța”, calendar istoric MINAC. 22 aprilie. Lacrimi și aur! Povestea tăcută a unei doamne din elita Tomisului roman
În perioada 17-22 aprilie 1986, pe bulevardul Ferdinand – numit la acea vreme bulevardul Republicii – din municipiul Constanța, cu ocazia executării fundațiilor pentru noi blocuri de locuit, regretatul arheolog Constantin Chera cerceta unul dintre cele mai valoroase morminte de epocă romană, cunoscut astăzi drept „mormântul doamnei de pe bulevardul Ferdinand”. Mormântul de inhumație conținea…
-
„Astăzi la Constanța”, calendar istoric MINAC 21 aprilie. Orașul la sfârșitul secolului al XIX-lea. Edificii publice, lăcașuri de cult și câteva străzi
Continuăm astăzi cu prezentarea orașului Constanța de la finele secolului al XIX-lea. La început, în primii patru ani ai administrației românești, primăria urbei a funcționat laolaltă cu instituția prefecturii în fostul Konak turcesc, sediul administrativ otoman, aflat pe locul unde astăzi se găsește Colegiul Național „Mihai Eminescu“. Clădirea respectivă a fost distrusă în 1882 de…
-
„Astăzi la Constanța”, calendar istoric MINAC 20 aprilie. Orașul la sfârșitul secolului al XIX-lea, primul Cazin, întâiul bulevard și străzile de seamă
Filele de calendar de astăzi și de mâine le dedicăm prezentării urbei noastre, așa cum era ea în ultimele două decenii ale veacului al XIX-lea. Pe 14 noiembrie 1878, după patru secole și jumătate de stăpânire otomană, Dobrogea redevenea românească, așa cum fusese și în vremea domnitorului Mircea cel Bătrân. Kiustenge devenea Constanța și intra…
-
Constanța antică: Două povești de viață din Tomis ies la lumină
Pietrele din vechea Tomis, actuala Constanța, nu sunt doar ruine. Ele ascund povești milenare, frânturi de vieți uitate, gata să fie descoperite. Muzeul Național de Istorie și Arheologie Constanța (MINAC) deține inscripții grecești și latine care, odată traduse, ne dezvăluie bucuriile, necazurile și realizările locuitorilor de acum două milenii. Unele dintre aceste inscripții pot fi…
-
„Astăzi la Constanța”, calendar istoric MINAC. 17 aprilie – Telefonul de altădată: între așteptare și … nervi întinși
În prezent, telefonul este un dispozitiv indispensabil, nelipsit din viața de zi cu zi, care ne permite să comunicăm instantaneu, indiferent de distanță, să accesăm informații și să rămânem conectați în permanență. Fie că vorbim despre apeluri, mesaje sau internet, tehnologia a transformat comunicarea într-un gest firesc, rapid și aproape imperceptibil. În perioada interbelică însă,…
-
„Astăzi la Constanța”, calendar istoric MINAC. 16 aprilie – D-ale urbei. Dobrogea interbelică, între noroiul șoselelor și florile de primăvară
16 aprilie 1923, ziarul „Dobrogea Jună” – știrea „N-avem șosele”: „Verificând corespondențele din întreaga provincie, apărute în ziarul nostru în cursul anului expirat, găsim oglinda adevărată a stărei de ruină în care zac toate șoselele din Dobrogea, devenite absolut impracticabile din cauza neglijenței serviciilor tehnice ale celor patru județe dobrogene, cari dela război încoace…
-
„Scrisori din detenție”. O expoziție despre destinul unui tânăr deținut politic
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, sub egida Consiliului Județean Constanța și în parteneriat cu Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, vă invită luni, 20 aprilie, ora 13:00, la vernisajul expoziției foto-documentare „Scrisori din detenție. Povestea unui tânăr închis la Canal: Nicolae Voicilă”. Evenimentul va avea loc la sediul muzeului din strada Arhiepiscopiei nr.…
-
„Astăzi la Constanța”, calendar istoric MINAC. 15 aprilie – Dubla reprezentare a zeiței Nemesis, protectoare a echilibrului și ordinii
Monumentul pe care îl prezentăm astăzi este unul dintre cele mai frumoase artefacte din patrimoniul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, fiind și el parte a Tezaurului de Sculpturi de la Tomis. Este o aediculă, un mic templu, un altar de dimensiuni reduse, în care se află dublu reprezentată zeița răzbunării din panteonul greco-roman,…
-
Vestigii creștine din patrimoniului Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, expuse la Mănăstirea Dervent
Dobrogea este numită adesea „Bethleemul românesc”, în sensul de pământ sfânt, unde s-a născut creștinismul acestui popor. Potrivit tradiției bisericești, Dobrogea (Moesia Inferior/Scythia Minor) a început să fie creștinată încă din secolul I p.Chr., când pe aceste meleaguri a venit să propovăduiască Apostolul Andrei, Întâiul Chemat, cel căruia „i-a căzut la sorți Sciția“. Peștera Sfântului…
-
Mărturii creștine din Dobrogea antică (IV) – Inelul din bronz cu inscripția „Isus Hristos Biruitorul” (sec. IV p.Chr.)
Cu prilejul sărbătorii Paștelui Ortodox, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța vă invită să descoperiți povestea obiectului lunii aprilie 2026, o piesă arheologică importantă din punctul de vedere al începuturilor creștinismului în Dobrogea. Ne referim la un inel din bronz, inscripționat cu legenda arhicunoscută Iisus Hristos Biruitorul, în forma abreviată IC X NI, aflat…
-
Alabastronul: Vasul antic ce a modelat arta parfumurilor. O poveste fascinantă de la Constanța
Vasul alabastron, aparent mic și fragil, ascunde în spatele sticlei sale o poveste veche de milenii, o mărturie a rafinamentului lumii antice. Aceste recipiente erau folosite pentru a păstra parfumuri și uleiuri aromate, reflectând eleganța și statutul din epocă. Sticla ocupa un loc esențial în viața cotidiană a anticilor, un material apreciat pentru transparența și…
-
Programul de Paște al punctelor muzeale din cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța informează publicul că, în perioada 10 – 13 aprilie 2026, cu prilejul Sfintelor Sărbători de Paști din calendarul creștin-ortodox, sediul administrativ al instituției și expozițiile permanente din municipiul și din județul Constanța vor funcționa după următorul program: • Complexul Muzeal Tropaeum Traiani – Adamclisi: Muzeu: în perioada 10…
-
„Astăzi la Constanța”, calendar istoric MINAC. 8 aprilie – Gardianul copiilor în antichitate. Nespus de frumoasă și veselă este copilăria!
Astăzi, ca și ieri, copiii se joacă și visează în umbra ocrotitoare a părinților. Însă, spre deosebire de prezentul nostru, în Antichitate copiii erau considerați mici adulți, copii în miniatură ale părinților și purtători ai speranței de viitor a familiei și a societății. Viața de zi cu zi era organizată astfel încât să-i pregătească pentru…
-
„Astăzi la Constanța”, calendar istoric MINAC. 7 aprilie – Destinul implacabil. Demoni, spirite, genii funeste şi ursitoare din credințele tomitanilor
În urmă cu aproape două milenii, viața tomitanului de rând era foarte mult influenţată de credinţa în zei şi de convingerea că omul este supus unui destin implacabil, căruia nu i se poate opune. Fie că era la origine grec, roman, asiatic, get, trac sau de alt neam, locuitorul era convins că drumul său în…
-
Paștele la români în ouă încondeiate și cărți poștale ilustrate
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, sub egida Consiliului Județean Constanța, împreună cu Asociația Filateliștilor „Tomis” Constanța și prof. Mariana Momciu, din cadrul Școlii Gimnaziale nr. 18 „Jean Bart” din Constanța, vă invită la o manifestare culturală prilejuită de Sfintele Sărbători de Paști. Evenimentul va avea loc joi, 9 aprilie 2026, ora 16:00, la…
-
„Astăzi la Constanța”, calendar istoric MINAC. 6 aprilie – Hekate, zeița misterelor și a răspântiilor
Astăzi, îi dedicăm fila de calendar unei alte divinități antice, prezentă în Tezaurul de Sculpturi de la Tomis. Este vorba despre Hekate Triformis, zeița magiei și a vrăjitoriei și protectoare a răspântiilor și a drumurilor. Era temută și respectată la Tomis, fiind reprezentată pe nu mai puțin de cinci piese (două basoreliefuri și trei statuete) din totalul…
-
Tezaurul de la Tomis: Zeița Cybele și semnificația zilei de 4 aprilie
Vă rezentăm astăzi Tezaurul de Sculpturi de la Tomis, descoperit în 1962, aducând în prim-plan o piesă emblematică: statueta zeiței Cybele. Realizată dintr-o marmură albă, fină, statueta o înfățișează pe divinitate așezată pe tron, purtând calathos-ul specific și cu părul aranjat în bucle delicate. Cybele, o divinitate orientală originară din Frigia, a fost asimilată de…
-
„Astăzi la Constanța”, calendar istoric MINAC. 3 aprilie – Șarpele Glykon, piesă unică a Tezaurului de Sculpturi de la Tomis
Nu se poate vorbi despre Tezaurul de Sculpturi de la Tomis fără a face referire la una dintre piesele sale, numită în 1962 de către arheologul Vasile Canarache „Șarpele Fantastic”! Unică în lume prin dimensiuni și mai ales prin realizarea sa artistică deosebită, piesa îl reprezintă pe zeul-șarpe Glykon, protector al căminului, familiei și fertilității,…
-
„Astăzi la Constanța”, calendar istoric MINAC. 2 aprilie – Fortuna cu Pontos, protectori ai Tomisului antic
Ansamblul statuar Fortuna cu Pontos este un minunat monument de marmură, emblematic şi reprezentativ pentru oraşul Tomis, modernul Constanţa. Este o sculptură lucrată în marmură albă, fină, cu o înălțime de 1,5 metri. Fortuna este reprezentată având, într-o mână, Cornul Abundenței, semn al bogăției și fertilității, simbol al bunăstării pe care o oferea cetății. În cealaltă mână,…
-
Imagini inedite din arhiva MINAC din momentul descoperirii TEZAURULUI DE SCULPTURI DE LA TOMIS
Data de 1 aprilie rămâne una de referință în evoluția Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, deoarece în urmă cu 64 de ani specialiștii instituției au trăit momente de mare emoție, cu ocazia descoperirii a unor artefacte antice de excepție, cunoscute mai apoi sub sintagma „Tezaurul de sculpturi de la Tomis”. Rememorând efervescența acelor…
-
Tezaurul de la Tomis: Descoperirea de 1 Aprilie care a uimit lumea arheologică
Pentru Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC), 1 Aprilie nu este doar o zi a farselor, ci o dată cu o semnificație istorică majoră. La 1 aprilie 1962, aici a fost descoperit spectaculosul Tezaur de sculpturi de la Tomis. Totul a început simplu, în timpul unor săpături pentru un bloc de locuințe, pe…
-
Sesiunea Științifică Internațională PONTICA, ediția a 59-a
În perioada 24 – 26 septembrie 2026, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Centrul de Studii ale Civilizațiilor Mării Negre și Facultatea de Istorie și Științe Politice, Universitatea „Ovidius” din Constanța, cu sprijinul Consiliului Județean Constanța, în parteneriat cu Cabinetul Numismatic al Bibliotecii Academiei Române, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române, Arhivele…
-
„Astăzi la Constanța”, calendar istoric MINAC. 30 martie – Populația orașului în 1914, numele turcești ale unor localități din județ și transformarea lor
La data de 30 martie 1914, ziarul „Dobrogea Jună” publica un interesant material intitulat „Populațiunea din județul Constanța”, care conținea date statistice obținute de autorități în baza unui recensământ oficial. Am aflat, astfel, că județul avea în acel moment o populație de 270.440 de locuitori, din care 111.589 erau de sex masculin, iar 95.860 de…
-
„Astăzi la Constanța”, calendar istoric MINAC. 27 martie – Crucea Roșie Constanța, darea de seamă și actele de binefacere
Pe data de 27 martie 1927, ziarele urbei tomitane au publicat darea de seamă pe anul 1926 a Adunării Generale a Crucii Roșii Constanța, organizație puternic implicată în acțiuni umanitare, de întrajutorare a familiilor sărace, a copiilor sărmani și a orfanilor de război. Potrivit documentului publicat în cotidianele orașului, filiala locală a Crucii Roșii număra, la…
-
„Astăzi la Constanța”, calendar istoric MINAC. 26 martie -D’ale urbei. Alegeri la barou, trei portrete de avocați, un dezastru pe mare și un caz de contrabandă
Pe data de 26 martie 1923, într-o zi de luni, la Baroul Constanța s-au desfășurat alegeri pentru ocuparea funcției de decan al instituției, precum și pentru alegerea membrilor Consiliului de Disciplină. Evenimentul reprezintă un prilej pentru noi de a putea menționa câteva personalități ale orașului, avocați iluștri care au avut contribuții deosebite în domeniile juridic și…