Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă va fi scoasă treptat din Sistemul Energetic Național, începând de joi dimineață, în contextul scăderii nivelului Dunării.
Reactorul 2, care în prezent furnizează aproximativ 680 de megawați, va fi redus gradual începând cu ora 07:00, iar în jurul orei 11:00 nu va mai livra energie în sistem.
Momentul repornirii centralei nu poate fi stabilit deocamdată. Revenirea la producția normală depinde de evoluția nivelului Dunării, întrucât centrala are nevoie de un debit suficient de apă pentru a putea funcționa în condiții normale.
„SN Nuclearelectrica SA anunţă că a început, în dimineaţă zilei de 13 august 2026, manevrele pentru oprirea controlată a Unităţii 2 a CNE Cernavodă. Decizia de a opri controlat şi Unitatea 2 este determinată de scăderea continuă semnificativă a nivelului fluviului Dunărea”, precizează, joi dimineaţă, compania, într-un mesaj transmis Bursei de Valori Bucureşti.
Potrivit companiei, oprirea controlată a Unităţii 2 este realizată cu respectarea procedurilor în astfel de situaţii, în baza monitorizării stricte a marjelor de siguranţă, a echipamentelor şi a prognozei INHGA pentru următoarele zile.
„În funcţie de evoluţia prognozelor privind nivelul Dunării, specialiştii CNE Cernavodă vor decide reconectarea unităţilor nucleare, cu prioritizarea tuturor marjelor de securitate nucleară. Menţinerea în stare oprită sigură a ambelor unităţi nu are impact asupra parametrilor de securitate nucleară, implicit personalului, mediului şi populaţiei”, precizează Nuclearelectrica.
Compania a transmis că va anunţa momentul reconectării unităţilor 1 şi 2 la Sistemul Energetic Naţional.
România trebuie să acopere un deficit de aproximativ 680 MW
Odată cu oprirea Unității 2, Sistemul Energetic Național va pierde o sursă importantă de producție. Energia care nu va mai fi furnizată de Cernavodă urmează să fie compensată printr-o combinație de măsuri.
Autoritățile spun că România va utiliza energia disponibilă din hidrocentrale, va apela la importuri și se bazează inclusiv pe reducerea voluntară a consumului în perioadele de vârf.
Potrivit Ministerului Energiei, reducerea voluntară a consumului poate ajunge la aproximativ 200-400 de megawați în intervalele de consum maxim. În paralel, România are o capacitate mai mare de import, în special prin conexiunea cu Bulgaria.
Evoluția producției eoliene va fi, de asemenea, urmărită atent, deoarece o producție mai mare din surse regenerabile poate contribui la echilibrarea sistemului.
Nivelul Dunării, principala problemă
Problemele de la Cernavodă sunt provocate de nivelul scăzut al Dunării. Prognozele pentru următoarele zile indică o continuare a scăderii debitelor, ceea ce face imposibilă stabilirea unei date exacte pentru repornirea reactorului.
Estimările actuale indică faptul că Unitatea 2 nu ar putea fi repornită cel puțin în următoarele zece zile, dacă prognozele hidrologice se confirmă.
După ce nivelul Dunării va reveni la valoarea necesară, repornirea nu va fi instantanee. Directorul centralei, Romeo Urjan, a explicat că procedurile tehnice ar putea dura aproximativ 24-48 de ore, după care reactorul ar putea reveni la producția de energie pentru sistemul național.
Ce se întâmplă cu consumatorii
Reprezentanții Ministerului Energiei susțin că oprirea Unității 2 nu ar trebui să ducă la probleme pentru consumatorii casnici sau la întreruperea serviciilor esențiale.
În scenariul cel mai dificil, autoritățile iau în calcul limitarea temporară a consumului unor mari consumatori industriali. Potrivit oficialilor, gospodăriile și instituțiile care asigură servicii esențiale nu sunt vizate de astfel de măsuri.
Spitalele, farmaciile, producătorii de medicamente, instituțiile publice și celelalte servicii considerate esențiale ar urma să fie protejate în cazul în care sistemul energetic ar ajunge sub presiune.
Unitatea 1 este deja oprită
Situația energetică este complicată și de faptul că Unitatea 1 de la Cernavodă a fost oprită încă de la sfârșitul lunii iulie. Oprirea acesteia a redus producția internă de electricitate cu aproximativ 10%, într-o perioadă în care temperaturile ridicate au dus la creșterea consumului.
Pentru a menține cât mai mult timp în funcțiune Unitatea 2, autoritățile au luat mai multe măsuri pentru a îmbunătăți condițiile de alimentare cu apă ale centralei. Printre acestea s-au numărat îndepărtarea unei stânci din albia Dunării și scufundarea a patru barje, cu scopul de a direcționa un debit mai mare de apă către zona centralei.
Măsurile nu mai pot însă compensa scăderea accentuată a nivelului fluviului.
Cernavodă asigură aproximativ o cincime din producția României
Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă reprezintă una dintre principalele surse de producție de energie ale României și asigură aproximativ 20% din producția totală de electricitate a țării.
Oprirea ambelor unități pune astfel o presiune suplimentară asupra Sistemului Energetic Național, mai ales într-o perioadă caracterizată de temperaturi ridicate, consum crescut și condiții hidrologice dificile.
Oficialii din domeniul energiei susțin însă că necesarul de consum poate fi acoperit prin combinarea producției disponibile cu energia importată și prin utilizarea rezervelor existente.
Bolojan: „O combinație de decizii greșite”
Premierul interimar Ilie Bolojan a pus situația actuală și pe seama unor probleme acumulate în timp în sectorul energetic, vorbind despre o combinație de decizii greșite, schimbări repetate de miniștri și politici publice necorespunzătoare.
În perioada următoare, evoluția nivelului Dunării va fi esențială pentru stabilirea momentului în care Unitatea 2 va putea fi repornită. Până atunci, România va trebui să compenseze lipsa celor aproximativ 680 de megawați produși în mod normal de reactor prin resurse interne, reducerea consumului și importuri.